Economia, foarte aproape de pragul recesiunii. Se apropie stagflația
Petre consideră că economia este aproape de recesiune, având o creștere fragilă și o scădere a puterii de cumpărare. Inflația este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar eliminarea plafonărilor și majorările de taxe cresc costurile. Complicarea dobânzilor ar putea duce la o criză mai profundă, afectând veniturile la buget. De asemenea, scăderea consumului se reflectă deja în statistici, iar taxele mai mari afectează cererea internă, o componentă esențială a creșterii economice.
Absorbția fondurilor europene devine din ce în ce mai complicată din cauza regulilor stricte și a capacității administrative slabe a țării. Petre menționează că întârzierile în investițiile publice, care depind de banii europeni, pot provoca riscuri directe pentru stabilitatea economică.
Situația din mediul de afaceri este, de asemenea, alarmantă. Creșterea șomajului și dificultățile în accesul la finanțare afectează firmele. Băncile preferă să investească în titluri de stat, în detrimentul finanțării companiilor, ceea ce duce la un fenomen numit „lazy banking. ” Costurile de operare cresc, iar competitivitatea companiilor românești scade drastic. Astfel, sectorul industrial și IMM-urile au de suferit, iar economia în ansamblu devine defensivă.
Petre subliniază și deficiențele legate de deficitul comercial, având un deficit de 24,49 miliarde euro, în condițiile unei diferențe semnificative între exporturi și importuri. De asemenea, România a avut provocări în accesarea fondurilor europene, transformând multe granturi în împrumuturi.
Expertul avertizează că stagflația se apropie, un termen care descrie stagnarea economică însoțită de inflație și șomaj. Acesta sugerează că mediul privat poate fi grav afectat, iar statul nu dispune de măsuri eficiente pentru a contracara impactul.
FMI a publicat un raport care subliniază necesitatea unor politici și reforme structurale urgente pentru a stabiliza finanțele publice. Acesta afirmă că ajustările fiscale planificate pentru 2025-2026 trebuie să fie implementate riguros, iar măsurile suplimentare ar trebui să fie luate pe termen mediu pentru a recâștiga încrederea pe piețele internaționale.
FMI recomandă creșterea veniturilor și eficientizarea cheltuielilor, precum și o monitorizare mai atentă a sistemului bancar datorită expunerii ridicate la datoria suverană. Pentru a atrage investiții și a îmbunătăți potențialul economic, se propune accelerarea reformelor prevăzute în PNRR și o gestionare mai bună a investițiilor publice. Estimările FMI sugerează o creștere economică modestă de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, iar inflația ar putea reveni la ținta BNR abia la finalul lui 2026. Ministerul Finanțelor a evaluat raportul ca fiind o confirmare a direcției vitale pentru România.