România, pe primul loc în OCDE la consumul de alcool: creștere accelerată și impact major asupra sănătății publice

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) plasează România pe primul loc între statele membre la consumul de alcool, cu efecte directe asupra sănătății publice și a mortalității evitabile. În 2023, consumul mediu a ajuns la 12,3 litri de alcool pur per adult, semnificativ peste media OCDE de 8,5 litri, iar în intervalul 2013–2023 creșterea cumulată a fost de aproximativ 30%. Potrivit datelor citate, 5% dintre decesele din România sunt atribuite consumului de alcool, comparativ cu 3% în celelalte state OCDE.

Raportul evidențiază și dimensiunea consumului episodic excesiv: 11% din populație se încadrează în această categorie, cea mai mare rată din OCDE, cu diferențe mari între sexe (20% la bărbați și 3% la femei). În același timp, România este criticată pentru lipsa unei strategii naționale dedicate alcoolului și pentru disponibilitatea largă a băuturilor, inclusiv în benzinării.

În privința tutunului, raportul indică faptul că 9% dintre decese sunt atribuite fumatului, iar rata de fumat la adulți a fost în 2019 de 18,7%, peste media OCDE (14,8%). La adolescenți, 23% dintre cei de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile, iar 25% folosesc țigări electronice, între cele mai ridicate valori din OCDE. Sunt menționate măsuri precum interdicția fumatului în spații închise și creșterea graduală a taxelor (2024–2026), însă lipsesc ambalajele generice, iar taxarea rămâne sub recomandările OMS.

Tabloul este completat de indicatori severi: România are o mortalitate prevenibilă de 251 decese la 100.000 de locuitori (vs. 145 media OCDE) și cea mai mare mortalitate tratabilă din OCDE (179/100.000), semnalând probleme de prevenție și acces. Factorii de risc comportamentali au fost asociați cu 29% dintre decese (2021), iar supraponderea/obezitatea afectează 67% dintre adulți.