Justiția românească intră în reality-show! „Dosarul Simion” ajunge… la sora lui Simion

În România, unde „repartizarea aleatorie” a dosarelor este un concept aproape mistic, justiția a mai bifat un moment de antologie: dosarul lui George Simion a ajuns, printr-o coincidență absolut fascinantă, exact pe masa… surorii sale, judecătoare la Curtea de Apel București. Unii îi spun hazard, alții karma procedurală, dar cei mai mulți români îi spun deja „încă una din seria n-ai cum să inventezi așa ceva”. Totul pornește de la un proces civil deschis de un politician PSD, deranjat de niște declarații mai puțin poetice făcute de Simion. Nimic ieșit din comun, până când dosarul urcă la Curtea de Apel și, ca prin magie, sistemul „aleatoriu” decide că sora e cea mai potrivită să judece cauza fratelui. Evident, pentru că cine ar putea fi mai obiectiv decât un membru al familiei, nu? Urmează apoi spectacolul total: judecători care se abțin, alți judecători care trebuie să judece abținerile, iar apoi alți judecători care se abțin inclusiv de la a judeca abținerile. Un fel de dans procedural în cerc, în care dosarul se plimbă mai mult decât un colet rătăcit la curier. Într-un final, cererea de abținere este admisă, că doar nu putea rămâne chiar așa pe față, iar dosarul pornește din nou la drum, fără să știe nimeni exact unde va poposi data viitoare. Tot acest traseu halucinant nu face decât să ridice o întrebare simplă, dar incomodă: cât de „aleatorie” mai este justiția atunci când coincidențele sunt mereu spectaculoase și perfect plasate? În timp ce românii se uită siderați, sistemul merge înainte, liniștit, demonstrând încă o dată că în România nu ai nevoie de ficțiune, pentru că realitatea juridică oferă suficient umor involuntar pentru toată lumea.