Patriotism la ofertă: George Simion și partidul lui devin „suveraniști” doar înainte de campanie

Există un tip special de patriotism în politica românească: patriotismul „de sezon”.

Dispare tot anul — și reapare ca prin minune exact înainte de campanie.

Iar George Simion, împreună cu partidul lui, par să fie campioni la capitolul ăsta.

Brusc, devin suveraniști, apărători ai tradițiilor, oameni ai neamului.

Dar dacă te uiți pe restul anului… liniște. Zero. Nimic.

Tradiții? Obiceiuri românești? Promovarea lor?

Parcă au fost puse pe „mute”.

Nici anul trecut, nici anul ăsta n-am prea văzut ceva serios:

nici campanii reale, nici evenimente mari, nici măcar un amărât de mesaj constant despre cultura noastră.

Și culmea: nici un simplu „La mulți ani, români!” pe 31 decembrie sau 1 ianuarie.

Dar da, suveranismul „arde” fix când începe campania.

Și partidul lui George Simion intră în același film:

mult marketing, multă gălăgie, multă „vrejeală” patriotică — dar, când tragi linia, faptele lipsesc.

Așa-zisul „naționalism” devine doar decor electoral.

E folosit ca să atingă emoțiile oamenilor, speranțele lor, oboseala lor față de sistem.

Oamenii cred, mai speră o dată… și apoi se trezesc că au fost păcăliți. Din nou.

Și când dezamăgirea lovește, oamenii nu mai merg la vot.

Și cine câștigă? Exact cei care se prefac că luptă împotriva „sistemului”, dar de fapt îl ajută.

Pentru că un popor dezgustat și absent la vot înseamnă o putere care rămâne liniștită la locul ei.

Poate că problema nu e doar George Simion.

Nu e doar partidul lui.

Problema e strategia:

naționalism de afiș, patriotism de Facebook și zero rezultate în viața reală.

Și cât timp suveranismul apare doar înainte de alegeri, rămâne doar o reclamă ieftină — la un produs pe care nimeni nu-l primește.