Emil Hurezeanu: România nu creează probleme în arhitectura diplomatică europeană

Emil Hurezeanu a vorbit despre negocierile pentru pace legate de războiul din Ucraina și despre locul Europei și al României în această discuție, subliniind că Europa ar putea avea o reprezentare proprie la masa tratativelor. Fostul ministru a spus că, în acest context, este important ca Europa să devină „un actor geopolitic global”, iar despre România a afirmat că „nu suntem spectaculoși în coregrafia noastră diplomatică, dar nu suntem nici obstrucționiști, nu creăm probleme”.

Europa, între presiuni și căutarea unui rol propriu

În analiza sa, Hurezeanu a descris o lume aflată, în opinia lui, „într-o criză a globalizării” și într-o revenire a importanței statului național. El a spus că Rusia insistă în aceste zile asupra ideii că doar granițele naționale contează și că nu mai dorește blocuri, NATO sau Uniunea Europeană. Potrivit lui, Moscova ar putea folosi metode diferite de la un stat la altul, de la șantaj și presiuni până la agresiune.

Fostul diplomat a spus că următoarea întrebare este felul în care vor răspunde europenii și a făcut trimitere la discuțiile de la Dublin. Acolo, a afirmat el, s-a discutat despre posibilitatea numirii unor emisari ai întregii Uniuni Europene. Hurezeanu a amintit și discuțiile separate purtate la telefon cu Vladimir Putin de președintele Finlandei și premierul Norvegiei, precum și reacțiile nemulțumite apărute în alte capitale europene.

În viziunea lui, contează foarte mult cine ar urma să reprezinte Europa în astfel de negocieri. A menționat că Estonia a desemnat-o pe Kaja Kallas, fost prim-ministru și actuală șefă a diplomației europene, iar președintele Consiliului European și-ar dori, de asemenea, un rol în acest proces. Hurezeanu a apreciat că este important faptul că Statele Unite cer participarea europenilor la dezbateri.

România, prezentă fără a bloca deciziile

Hurezeanu a vorbit și despre poziția României în acest tablou mai amplu. El a spus că țara noastră este „un membru loial și asumat al Uniunii Europene” și al NATO, care „nu creează probleme, nu pune obstacole”. În același timp, a sugerat că România ar fi putut cere mai mult și s-ar fi putut face mai vizibilă în unele dosare.

Fostul ministru a susținut că România a făcut mult pentru efortul de război al Ucrainei, deși multe date concrete despre ajutor rămân păstrate cu discreție. A spus că România a trimis rachete Patriot Ucrainei și că acestea au fost primite înapoi de la norvegieni, menționând și că tot ce a fost dat Ucrainei a fost plătit.

El a mai afirmat că România a reușit în strategia Mării Negre, despre care a spus că revine pe radarul Comisiei Europene, în legătură cu hub-ul de securitate împărțit între Constanța și Varna. De asemenea, a menționat că România a început să își asume achiziții de armament în programul SAFE, mai ales din Germania, și a încheiat spunând că, deși nu este spectaculoasă în „coregrafia diplomatică” pe dosarele importante, România nu este nici obstrucționistă și nu creează probleme.

Sursa: digi24.ro. Foto: digi24.ro.