Noi reguli pentru firmele care angajează muncitori din afara UE: obligații și amenzi mai mari

Firmele din România care recrutează muncitori din afara Uniunii Europene trebuie să respecte reguli noi privind salariile, contractele de muncă, cazarea și integrarea angajaților, iar unele încălcări pot fi sancționate cu amenzi de până la 30.000 de lei pentru fiecare lucrător. OUG 32/2026 mai prevede și posibilitatea ca angajatorii să piardă dreptul de a recruta personal străin.

Potrivit companiei de recrutare TAKT Recruitment, salariile oferite muncitorilor străini pornesc de la 2.700-3.500 de lei net, în timp ce pentru șoferii profesioniști pot ajunge la 5.000-10.000 de lei net. Cosmin Șerban, directorul companiei, spune că noile reguli vin într-un moment în care cererea de personal din India și din alte state din afara UE continuă să crească.

Ce trebuie să scrie în contract

Angajatorii sunt obligați să acorde atenție întregului proces, de la oferta de angajare și contract până la condițiile în care lucrătorii străini își desfășoară activitatea în România. Contractul de muncă trebuie încheiat în limba română și într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege, aceasta putând fi limba țării de origine sau o limbă de circulație internațională.

Documentul trebuie să conțină salariul brut și net, programul de lucru, orele suplimentare, zilele de repaus, concediul și sporurile. Tot în contract trebuie stabilit cine suportă cazarea, masa, transportul în România și eventualele cheltuieli de repatriere.

O altă obligație este plata salariului exclusiv în contul bancar al muncitorului. Pentru deschiderea contului, acesta poate folosi viza de lungă ședere, permisul de ședere sau un alt document care dovedește dreptul de rezidență în România.

Integrare, raportări și sancțiuni

Rozana Cozma, specialistă în recrutare, atrage atenția că firmele trebuie să demonstreze respectarea obligațiilor privind salarizarea, condițiile de muncă și protecția lucrătorilor. Ea arată că, în anumite situații, sancțiunile se aplică pentru fiecare angajat afectat, ceea ce poate duce la costuri semnificative. În opinia sa, companiile ar trebui să își revizuiască procedurile interne pentru a evita riscurile juridice și financiare.

Noile reguli cer și cursuri de limba română și de integrare culturală și socială, organizate timp de cel puțin șase luni, cu o durată de minimum șase ore pe săptămână. Acestea pot fi oferite direct de firmă sau prin furnizori specializați. Angajatorii trebuie, de asemenea, să pună la dispoziție o modalitate confidențială prin care lucrătorii pot reclama eventuale abuzuri, inclusiv prin platforma electronică, iar instruirea privind securitatea și sănătatea în muncă trebuie făcută într-o limbă pe care angajatul o înțelege.

Firmele trebuie să anunțe agenția de plasare și Inspectoratul General pentru Imigrări în cel mult cinci zile lucrătoare dacă încetează contractul, dacă angajatul lipsește nemotivat mai mult de trei zile consecutive sau dacă acesta ajunge într-o situație de pericol ori este supus exploatării. În plus, documentele care dovedesc respectarea obligațiilor legale trebuie păstrate cel puțin cinci ani după încetarea raportului de muncă.

Specialiștii EY România susțin că verificările nu se opresc la contractul semnat în România, ci trebuie să includă și modul în care muncitorii au fost recrutați în țările de origine, inclusiv prin intermediarii implicați în proces. Potrivit acestora, firmele știu adesea cine a semnat contractul, dar mai rar cine a recrutat efectiv oamenii, ce li s-a promis și ce costuri au suportat înainte de a ajunge la locul de muncă.

Rozana Cozma consideră că, pentru companiile care au deja proceduri bine puse la punct de recrutare internațională, adaptarea ar trebui să fie relativ simplă. Ea spune că, pe termen lung, noile măsuri ar putea ajuta la o integrare mai bună a lucrătorilor străini, la reducerea fluctuației de personal și la relații de muncă mai stabile.

Sursa: adevarul.ro. Foto: adevarul.ro.