Cosmin Marinescu: România ar putea ajunge la un record european de menținere a dobânzii-cheie

România ar putea ajunge la un record european în privința duratei în care dobânda de politică monetară rămâne neschimbată, după ce Banca Națională a României a menținut rata de referință la 6,5% începând din august 2024. Avertismentul a fost formulat de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, care susține că actuala politică monetară ar putea continua încă mai multe trimestre, pe fondul inflației ridicate, al șocurilor energetice și al dezechilibrelor bugetare.

Dobânda-cheie, menținută pe fondul riscurilor inflaționiste

Într-o analiză publicată duminică pe blogul personal, intitulată „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, Marinescu a afirmat că menținerea dobânzii-cheie la același nivel timp de peste doi ani nu ar trebui interpretată ca o lipsă de reacție din partea băncii centrale. În opinia sa, decizia reflectă evaluarea permanentă a evoluției economiei și a riscurilor la adresa prețurilor.

Oficialul BNR a arătat că deciziile luate de bancă au ținut cont de inflația aflată peste țintă, dar și de raportul dintre cererea și oferta din economie. El a susținut că România traversează o perioadă lungă de „înghețare” a politicii monetare, în care rata dobânzii a rămas la 6,5% de peste doi ani.

Marinescu a mai explicat că reducerea dobânzii de referință în iulie și august 2024 a avut loc într-un context de scădere a inflației, de la 6,6% la sfârșitul anului 2023 la aproximativ 5% la jumătatea anului următor. Totuși, el a spus că măsurile de ajustare fiscală deveniseră necesare, iar efectele lor asupra prețurilor reprezentau deja un risc important.

Inflație ridicată și presiuni fiscale în anii următori

Potrivit viceguvernatorului, în 2025 inflația a depășit 10% timp de mai multe luni, pe fondul majorării TVA și a altor impozite indirecte. Cu toate acestea, BNR nu a crescut dobânda-cheie, considerând că scumpirile generate de modificările fiscale aveau un caracter temporar, iar economia se confrunta deja cu o cerere redusă.

Marinescu a afirmat că o eventuală majorare a dobânzii în 2025 ar fi putut accentua dificultățile economice și ar fi contrazis direcția politicii fiscale. El a susținut că menținerea ratei de referință a evitat întărirea caracterului prociclic al politicii monetare.

În analiza sa, viceguvernatorul a arătat că anul 2026 a adus tensiuni geopolitice și creșteri ale prețurilor la energie, care au alimentat noi presiuni inflaționiste. În același timp, cererea redusă din economie a temperat scumpirile, însă într-un ritm mai modest decât era anticipat.

Evaluarea strategiei de țintire a inflației

Cosmin Marinescu a analizat și eficiența strategiei de țintire directă a inflației, adoptată de BNR în 2005. Potrivit calculelor sale, România a reușit să se încadreze în intervalul asociat țintei doar în șase dintre cei 21 de ani analizați, în timp ce în 12 ani inflația a depășit nivelul urmărit de banca centrală.

Comparativ, el a spus că situații similare au existat și în alte state din regiune, dar România se remarcă printr-o tradiție inflaționistă mai amplă. În același timp, viceguvernatorul a apreciat că strategia adoptată în urmă cu peste două decenii a contribuit totuși la reducerea inflației față de perioada anterioară anului 2005.

În opinia sa, evoluțiile recente au arătat însă limitele unei abordări bazate preponderent pe țintirea ratei inflației.