Parlamentul European amână cu trei ani unele obligații privind emisiile de metan
Parlamentul European a aprobat joi amânarea cu trei ani a unor obligații legate de monitorizarea și raportarea emisiilor de metan din sectorul energetic. Decizia a venit după adoptarea unui amendament susținut de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, care afirmă că măsura va sprijini producătorii de petrol și gaze din România și din Uniunea Europeană.
Potrivit lui Virgil Popescu, propunerea a fost adoptată cu 341 de voturi și introduce un calendar mai lung decât cel avansat inițial de Comisia Europeană. În același timp, europarlamentarul a anunțat că, alături de colegii din Partidul Popular European, a obținut și includerea unei clauze de revizuire.
Ce prevede noua amânare
Clauza de revizuire obligă Executivul european să prezinte, până la 1 iulie 2029, un raport privind gradul de pregătire pentru aplicarea noilor reguli și impactul lor asupra securității aprovizionării cu energie. Popescu a spus, într-o postare pe Facebook, că amendamentul adoptat urmărește să protejeze producția de petrol și gaze din România și din UE.
Una dintre principalele modificări îi vizează pe importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune. Aceștia ar urma să aibă termen până la 31 mai 2031 pentru a demonstra că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerințele de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan, echivalente celor din Uniunea Europeană. Același termen ar urma să fie valabil și pentru raportarea măsurilor de adaptare a contractelor mai vechi.
Pentru prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan, termenul propus este 5 august 2031, în loc de 5 august 2029, prevederea urmând să se aplice producătorilor și importatorilor din UE. Operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor ar primi, la rândul lor, încă trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate privind emisiile de metan. Pentru activele exploatate direct de operatori, termenul ar fi februarie 2030, iar pentru cele care nu sunt operate direct de aceștia, august 2031.
Argumentele invocate de Virgil Popescu
Europarlamentarul a explicat că aplicarea acestor cerințe trebuie să țină cont de realitățile din teren, de costurile pe care le implică și de capacitatea producătorilor de a face investițiile necesare fără a-și pierde competitivitatea. În opinia sa, acest lucru este important nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
Popescu a punctat că, în cazul României, problema este accentuată de numărul mare de sonde vechi. El a precizat că există peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate, iar evaluarea și monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative. În lipsa unui calendar realist, a spus el, aceste cheltuieli pot afecta competitivitatea producătorilor români și capacitatea lor de a susține investițiile deja începute.
Fostul ministru al Energiei a subliniat că amânarea nu înseamnă renunțarea la obiectivele de reducere a emisiilor de metan, ci doar ajustarea calendarului de aplicare. În viziunea sa, este nevoie de obiective clare de mediu, dar și de termene care să permită industriei să se adapteze, să investească și să rămână competitivă.