Tensiunile dintre Europa și SUA cresc pe fondul apropierii lui Trump de Putin
Relația dintre Europa și Statele Unite trece printr-un nou moment de tensiune, după ce Donald Trump a accelerat apropierea față de Vladimir Putin în dosarul războiului din Ucraina. Mișcările recente ale președintelui american au alimentat îngrijorarea în capitalele europene, fără să ducă însă la o ruptură deschisă cu Washingtonul.
În decurs de numai două săptămâni, Trump a convenit un acord privind motorina cu liderul rus, a relaxat sancțiunile economice împotriva Moscovei, a cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina și a pus sub semnul întrebării legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski. Președintele SUA a mers mai departe și a spus că Zelenski ar fi „mai dificil de gestionat” decât Putin.
La Kiev, reacția a fost fermă. Zelenski a calificat înțelegerea privind motorina drept o „greșeală istorică” și a avertizat că ar putea urma și alte acorduri între SUA și Rusia legate de gaze, sectorul bancar, produse chimice și active blocate. Ucraina a observat, totodată, restricții neașteptate în utilizarea tehnologiei Starlink și în livrările de armament fabricat în SUA.
„Cred că s-au luat măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a spus Zelenski pentru Bloomberg, alimentând temerile că ar putea exista o înțelegere discretă între Trump și Putin. Aceste suspiciuni au fost accentuate și de propunerea Moscovei privind o întâlnire trilaterală între Putin, Trump și Xi Jinping. Întrebat despre o astfel de reuniune, Trump a spus că ar face-o și a adăugat că Rusia „s-a descurcat bine” în privința Ucrainei.
În Europa, reacțiile au fost dure, dar prudente. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că europenii vor să își lase clară poziția față de Ucraina, chiar dacă americanii au alte interese. Emmanuel Macron a vorbit despre „ambiguități” și a avertizat că „capitularea înseamnă slăbiciune”, iar premierul italian Giorgia Meloni a descris acordul privind motorina drept o alegere extrem de riscantă. Premierul danez Mette Frederiksen a spus că alianța occidentală se află acum într-o poziție mai proastă decât acum câteva zile. La rândul ei, Kaja Kallas a acuzat explicit SUA că presează Ucraina să se predea în condițiile impuse de Putin.
Cu toate acestea, europenii nu par pregătiți să se îndepărteze de Trump și să urmeze o linie complet independentă. Bruxellesul, Berlinul, Parisul și Londra preferă să păstreze un canal de dialog cu Washingtonul, chiar dacă acesta este fragil, mizând pe influențarea deciziilor americane. Această opțiune s-a văzut și în participarea lor la runda de negocieri de pace conduse de SUA, desfășurată la Miami și apoi la Oslo.
Diferențele de abordare față de Rusia sunt însă tot mai vizibile. Europa continuă să mizeze pe sancțiuni, izolare diplomatică și reducerea dependențelor, în timp ce Statele Unite oferă stimulente economice Moscovei pentru a o aduce la negocieri. În acest context, prăpastia dintre cele două maluri ale Atlanticului pare să se adâncească, chiar dacă, pentru moment, Europa evită o desprindere de SUA.